Amish sunt membrii unei confesiuni crestine anabaptiste, care sunt cunoscuti mai ales pentru separarea lor de societate, pentru ca traiesc in comunitati Amish izolate, pentru faptul ca resping majoritatea tehnologiilor moderne, precum si pentru imbracamintea lor distinct conservatoare. Modul lor de viata ii diferentiaza de alte confesiuni crestine.
In Statele Unite, cea mai mare parte a comunitatilor Amish se gasesc in Pennsylvania si Midwest, si anume Ohio si Indiana. Membrii acestui cult sunt obisnuiti sa traiasca in zonele rurale, unde exista teren la ferma. Amish sunt, de asemenea, obisnuiti sa traiasca langa alti Amish, lucru care le permite sa-si sustina reciproc stilul de viata precum si sa stabileasca o congregatie locala, formata din oameni cu credinte si convingeri similare.
Recent, oamenii din comunitatea Amish au devenit cunoscuti la scara larga prin intermediul programelor si emisiunilor televizate. Rezultatul acestor emisiuni asupra comunitatii Amish, ca intreg, a fost amestecat. In masura in care aceste programe au educat telespectatorii despre un mod de viata diferit, care rezulta in cresterea nivelului de intelegere si informare, se poate spune ca astfel de programe si emisiuni sunt benefice. Cu toate acestea, multi cred ca programele ii exploateaza pe cei care nu sunt familiarizati cu cultura populara, cu scopul de a le furniza divertisment celor care, dimpotriva, sunt familiarizati.
Credintele comunitatii Amish
Convingerile crestine caracterizeaza viziunea asupra lumii pe care o au oamenii din aceasta comunitate. Convingerile lor sunt, practic, identice cu cele ale menonitilor si ale altor reformatori religiosi. Ei cred in importanta studiului individual al Bibliei si necesitatea de a trai o viata fara de pacat dupa credobaptism (botezul la varsta adulta).
Amish sunt, in primul rand, diferiti de alti menoniti, prin accentul mare pe care il pun pe umilinta, familie, comunitate si separarea de lume. Pentru intelegerea practicilor Amish, trebuie sa avem in vedere doua concepte-cheie. Acestea sunt: repulsia lor fata de Hochmut (mandrie, aroganta si trufie) si importanta deosebita pe care o acorda principiilor Demut (umilinta) si Gelassenheit (calmitatea, cumpatul, linistea si impasibilitatea).
Toate acestea s-ar traduce prin reticenta de a fi inainte, de a se autopromova si de a se afirma in vreun fel. Dorinta de se supune vointei lui Dumnezeu, asa cum este exprimata prin normele grupului, vine in contradictie cu individualismul, care este un element central in cultura americana generala.
Practicile comunitatii Amish
Respingerea in cadrul comunitatii Amish
Shunning-ul (respingerea, evitarea) a fost practica care i-a diferentiat pe Amish de menoniti, acum cateva secole, si ramane modul fundamental prin care comunitatea ii trateaza pe membrii neascultatori. In functie de severitatea si strictetea acestei practici, Amish difera considerabil de la o comunitate la alta, insa luand in considerare apropierea care exista in comunitate si separarea de lumea exterioara, este, fara indoiala, o experienta dureroasa pentru cel respins si evitat.
O persoana Amish poate fi respinsa pentru o varietate de fapte si incalcari, de la cele morale grave si pana la folosirea tehnologiei necorespunzatoare. Potrivit invataturilor lui Jakob Amman, o buna persoana Amish nu poate cumpara nimic de la o persoana respinsa, nu-i poate vinde nimic, nu poate manca sau dormi impreuna cu aceasta, chiar daca respectiva persoana este partenerul de viata al cuiva sau o ruda apropiata.
“Rumspringa” inainte de casatorie
“Rumspringa” este termenul folosit de comunitatea Amish pentru adolescenta si pentru a desemna perioada perioada premergatoare unei curtari sau relatii serioase; in aceasta perioada, normele pot fi un pic mai lejere. Ca si in cazul familiilor non-Amish, aceasta perioada poate presupune si un comportament neadecvat, insa asemenea comportament nu este nici incurajat si nici trecut cu vederea.
La sfarsitul acestei perioade, tinerii adulti Amish trebuie sa isi gaseasca un partener de viata si sa fie botezati. Dar, conform doctrinei anabaptiste, aceasta trebuie sa fie o decizie libera si personala. Acesta este punctul in care unii tineri aleg sa NU se alature bisericii; in schimb, ei aleg sa-si traiasca restul vietii intr-o comunitate diferita sau intr-o societate mai mare.
Daca un tanar se alatura unei biserici menonite sau unei alte religii mai putin exigente, cei din comunitatea Amish vor spune, de cele mai multe ori, ca “s-a tuns”. Daca o persoana tanara abandoneaza cu totul credinta, oamenii Amish vor spune despre ea ca “s-a transformat in englez”.
Unele comunitati ii vor evita si respinge in mod activ (a se vedea mai sus) pe cei care decid sa paraseasca comunitatea, chiar si pe cei care se alatura unei alte congregatii Amish, cu doctrine diferite. Cu toate acestea, alte comunitati practica aproape orice forma de respingere, pastrand apropierea si contactul social cu cei care pleaca
Electricitatea
Utilizarea energiei electrice este evitata cu ardoare de catre Amish, fiind considerata o prima legatura cu lumea, legatura care ar putea duce la ispite si facilitati lumesti in detrimentul comunitatii si al vietii de familie.
Exista si exceptii ocazionale de la aceasta interdictie generala, cum ar fi adaugarea semnalizatoarelor (luminilor) electrice la trasura, pentru a conduce conform normelor legale; o alta exceptie o reprezinta anumite tipuri de utilaje agricole, cum ar fi echipamentele de muls si gardurile electrice pentru bovine.
Gazul este adesea folosit pentru alimentarea si functionareaa aparatelor, inclusiv gratarele, iar felinarele si lampile cu gaz ar putea fi folosite pentru iluminatul interior. Trasurile oamenilor din comunitatea Amish pot fi, de asemenea, echipate cu anumite facilitati moderne, precum incalzitoare, stergatoare de parbriz si scaune tapitate. Noua ordine Amish permite utilizarea energiei electrice, detinerea de masini precum si existenta telefoanelor in casa.
Hainele, imbracamintea si infatisarea unica a celor din comunitatea Amish
Amish sunt cunoscuti mai ales pentru hainele lor distinctive, pe care si le fac singuri si care sunt, in esenta, asemanatoare cu cele ale taranilor europeni din secolul al 17-lea. Tinuta distinctiva reflecta rezistenta la schimbare a mombrilor Amish, respectul lor fata de traditie si, nu in ultimul rand, interpretarea instructiunilor biblice in detrimentul alegerii cailor lumesti (de exemplu, Romani 12:2). Simplitatea tinutei reflecta, de asemenea, importanta deosebita a modestiei si smereniei in randul comunitatilor Amish.
Barbatii si baietii poarta palarii cu borduri largi, costume de culoare inchisa, sacouri drepte, fara revere, pantaloni cu lambou mare in fata, care se incheie in partile laterale si in partea de sus, jartiere, camasi in culori puternice, sosete negre si pantofi negri.
Camasile se pot incheia cu nasturi obisnuiti, insa sacourile (hainele) si vestele se incheie cu carlige si ocheti. Barbatii trebuie sa-si lase barba dupa ce se casatoreasc, dar este interzis sa aiba mustati.
Femeile si fetele Amish poarta bonete, rochii lungi, formale, cu pelerine pe umeri, saluri si pantofi si dresuri de culoare neagra. Pelerinele si sorturile lor se fixeaza cu ace drepte sau cleme. Femeile Amish nu se tund niciodata; isi poarta parul intr-un coc. Purtarea bijuteriilor de orice fel le este interiza.
Comunitatea Amish in lume: trasurile, vanzarile de produse si fotografiile
Cei din comunitatea Amish nu traiesc in izolare completa, si sunt adesea observati facand curse regulate in orasul lor, pentru cumparaturi. Ei resping utilizarea automobilelor si folosesc, in loc, fie biciclete, fie trasuri trase de cai. Aceste trasuri sunt asemanatoare unor cutii si au, de obicei, culoarea neagra, insa pot fi si albe, gri sau chiar galbene, si multe grupuri se pot diferentia prin culoarea aleasa pentru trasura lor. Oamenii acestei comunitati pot, de asemenea, sa calatoreasca, pentru aceasta preferand, de obicei, autobuzele.
Amish sunt fermieri excelenti si cele mai multe comunitati se pot descurca si sustine singure aproape in intregime. Cu toate acestea, unele comunitati trebuie sa-si vanda produsele oamenilor din exterior, pentru a putea duce un trai decent. Produsele Amish sunt apreciate la scara larga pentru calitatea si maiestria lor.
In mod obisnuit, cei din comunitatea accepta fotografierea modului lor de viata, insa interzic fotografiile cu ei insisi, intrucat, cred ei, astfel de lucruri reprezinta chipuri cioplite si incalca a doua porunca. Si portretele se considera, de asemenea, dovada de vanitate. Din acelasi motiv, papusile fetitelor Amish sunt, in mod traditional, fara chip.
Slujbele religioase
Ca si in comunitatile menonite, cei din Amish sarbatoresc Sfanta Impartasanie de doua ori pe an si practica spalarea picioarelor. Persoanele sunt botezațe atunci cand sunt admise ca membri oficiali ai bisericii, adica intre 17 si 20 de ani. Slujbele religioase ale comunitatii Amish se desfasoara in limba germana clasica. Olandeza de Pennsylvania (care nu este olandeza, ci un amestec intre limba engleza, germana clasica si diferite dialecte ale limbi germane) este utilizata atat acasa, cat si in discursurile si conversatiile de zi cu zi. Copiii invata limba engleza la scoala.
Slujbele religioase sunt organizate, prin rotatie, in case de tip familial si in hambare. Un vagon mare, umplut cu banci pentru slujbe si cu feluri de mancare si produse alimentare este tractat , deseori, pe proprietatea familiei gazda.
Utilizarea instrumentelor muzicale nu este permisa in cadrul unei slujbe religioase Amish, dar nici in orice alt moment, fiind considerate lumesti si desarte, pacatoase. Cu toate acestea, cantatul este important in viata comunitatii Amish, fie la munca sau fie la joaca, acasa sau la biserica. De obicei, sunt cantate anumite selectii din “Ausband” (culegerea de imnuri a comunitatii Amish). Cantatul in grup este intotdeauna la unison si niciodata armonizat.
Educatia in cadrul comunitatii Amish
Copiii din comunitate frecventeaza scolile cu o singura camera, conduse de comunitate; merg la scoala doar pana in clasa a opta, lucru acceptat in urma unei hotarari a Curtii Supreme a Statelor Unite, in anul 1972. Orele se tin in limba engleza, avand ca obiectiv principal invatarea cititului, scrisului, dar si invatarea matematicii; pe langa toate acestea, se mai invata istoria Amish, tehnici agricole si abilitati de gospodarie.
Codul nescris al comportamentului
Viata si obiceiurile de zi cu zi din cadrul comunitatii Amish sunt reglementate printr-un cod nescris al comportamentului, numit “Ordnung”. Acesta a inceput ca o schita de baza a credintei anabaptiste in secolul al 16-lea si, de atunci, au fost adaugate noi detalii si reguli, pentru a defini cat mai bine ceea ce inseamna sa apartii comunitatii Amish. La ora actuala, acest cod guverneaza totul, de la imbracaminte si procreare (inclusiv aducerea pe lume a copiilor) si pana la desfasurarea activitatilor profesionale sau modul in care este petrecut sfarsitul de saptamana.
Punerea in aplicare a normelor depinde de episcop, care este insarcinat cu sustinerea si mentinerea valorilor Amish. Un sjujitor Amish a explicat despre Ordnung:
Un Ordnung respectat genereaza pace, dragoste, multumire, egalitate si unitate. Creeaza o dorinta pentru comuniune si partasie. Leaga casatorii, intareste legaturile de familie, pentru ca membrii ei sa traiască impreuna, sa lucreze impreuna, sa se inchine impreuna si sa convietuiasca izolati de lume.
Legatura comunitatii Amish cu politica si guvernul
Membrii comunitatii Amish nu sunt implicati in politica de stat sau in cea nationala nu voteaza si nu servesc in armata. Ei resping, de asemenea, securitatea sociala si cele mai multe forme de asigurare. In schimb, isi canalizeaza resursele pentru a ajuta familiile nevoiase din comunitate; de asemenea, atunci cand este necesar, consulta medici, stomatologi sau opticieni.
Amish si activitatile de recreere
Cei care fac parte din comunitatea Amish pot fi rezervati si umili, insa nu sunt intotdeauna solemni; astfel ca se bucura de jocuri, distractii si pasiuni comune. Voleiul si softball-ul (o varianta de baseball, cu o minge mai mare pe un teren mai mic) sunt apreciate si preferate de multe familii Amish, insa aceste jocuri sunt jucate strict din placere si nu intr-un spirit de competitie. Gradinile cu flori sunt si ele permise, daca sunt pastrate si intretinute cat mai simplu. Adesea, seara, dupa terminarea treburilor zilnice si a indatoririlor scolare, familiile Amish citesc sau canta impreuna. Dupa care, se culca devreme.
Organizarea comunitatii Amish
Comunitatea Amish este impartita in districte bisericesti, congregatii autonome a aproximativ 75 de membri botezati. Acest numar mic este necesar, intrucat congregatiile se intalnesc in casele membrilor – nu exista biserici Amish. Fiecare cartier are un episcop, de la doi pana la patru predicatori si un batran. De asemenea, fiecare district este si foarte independent. Nu exista conferinte generale Amish sau agentii de cooperare.
Istoria comunitatii Amish
Comunitatea Amish isi are originea in Elvetia; in anul 1693, invataturile stricte ale lui Jacob Amman au dus la o ruptura de ceilalti menoniti. Amish reprezinta una dintre multele grupari care s-au dezvoltat din Reforma Radicala, in Europa secolului al 16-lea. Anabaptistii, asa cum au ajuns sa fie numiti reformatorii radicali, se deosebeau de protestantii principali prin respingerea oricarei autoritati bisericesti, prin credinta ca o biserica consta numai in credinciosi botezati si prin respingerea botezului pruncilor. Cultele anabaptiste includ Menonitii, Huteritii si Amish.
Cultul Amish a rezultat dintr-o schisma dintre menoniti si elvetieni, in 1693. Liderul menonitilor, Jakob Amman, (1656-1730) si adeptii sai au aplicat intr-un mod extrem de strict practica menonita a excomunicarii / respingerii si i-a condamnat pe menoniti pentru ca nu faceau acelasi lucru. Comunitatile Amish au rasarit in Elvetia, Alsacia, Germania, Rusia si Olanda, insa nu exista nici o grupare Amish ramasa in Europa de astazi. Multi credinciosi Amish au emigrat in America de Nord in secolele 19 si 20, iar cei care au ramas in urma au asimilat, treptat, normele si credintele grupurilor menonite.
Amish au inceput sa emigreze in America de Nord la inceputul secolului 18, in principal pentru a evita persecutia religioasa si serviciul militar obligatoriu. S-au stabilit, mai intai, in estul Pennsylvaniei, unde mai exista si astazi o mare comunitate. In 1850, s-a produs o schisma intre Vechiul Ordin Amish, cel traditional, si “Noul Ordin” Amish care accepta schimbarea sociala si inovarea tehnologica, dar pastreaza multe alte practici Amish.
In prezent, exista aproximativ 200.000 de credinciosi Amish, adepti ai Vechiului Ordin; ei traiesc in peste 200 de localitati din Statele Unite si Canada; cele mai mari comunitati se afla in Pennsylvania, Ohio, Indiana, Iowa, Illinois si Kansas, iar altele exista in Wisconsin, Missouri si Minnesota.
