In aproape fiecare colt al globului, cineva a reusit sa gaseasca sau sa excaveze cranii misterioase, care sfideaza orice explicatie. Indiferent daca aceste cranii sunt de origine umana sau nu, exista o dezbatere continua intre sceptici, cercetatori si cei care cred cu tarie ca aceste cranii misterioase, care nu seamana cu nici o specie umana, sunt, de fapt, de origine extraterestra si, ca atare, pot fi – si ar trebui sa fie – interpretate ca dovada finala si decisiva a faptului ca planeta noastra a fost vizitata de fiinte care nu apartineau Pamantului.
Acesta este motivul pentru care, in acest articol, va vom oferi informatii despre cele mai uimitoare cranii descoperite vreodata pe Pamant, care fac aluzie la o posibila origine extraterestra.
Craniile Paracas
In peisajul arid al desertului peruvian, in 1928, arheologul Julio Tello a facut una dintre cele mai misterioase descoperiri, cand a “scos la iveala” un cimitir complex si sofisticat sub nisipul dur si aspru al desertului Paracas.
Tello a descoperit un ansamblu de ramasite umane controversate, care ne-ar putea schimba pentru totdeauna perceptia asupra stramosilor si originilor noastre. Cadavrele din morminte aveau unele dintre cele mai alungite cranii descoperite vreodata pe planeta, numite craniile Paracas. Arheologul peruvian a descoperit peste 300 de cranii misterioase, despre care se crede ca au o vechime de peste 3000 de ani.
Ca si cum forma misterioasa a craniilor nu era suficient de ciudata, o analiza ADN, efectuata recent pe unele dintre cranii, a aratat unele dintre cele mai enigmatice si incredibile rezultate, care pun sub semnul intrebarii tot ceea ce stim despre origine si arborele evolutiv uman. Boltile craniene ale craniilor Paracas sunt cu cel putin 25% mai mari si cu 60% mai grele decat cele ale craniilor fiintelor umane obisnuite.
Cercetatorii cred cu tarie ca aceste trasaturi nu ar fi putut fi obtinute prin legarea capului, asa cum sugereaza unii oameni de stiinta. Interesant este ca ADN-ul mitocondrial, care este mostenit de la mama, a aratat mutatii nemaiintalnite pana in prezent la oameni, primate sau animale de pe planeta Pamant. Mutatiile prezente in mostrele de cranii Paracas sugereaza ca cercetatorii au de-a face cu o creatura “umanoida” complet noua, foarte diferita de Homo sapiens, omul de Neandertal sau omul de Denisova.
A fost descoperit de catre un rezident in varstă de 38 de ani din Plovdiv; inca de la descoperirea sa, nimeni nu a fost in masura sa ofere detalii concludente in legatura cu acel craniu misterios. Dimitar Kovachev, directorul Muzeului de Paleontologie din Asenovgrad, sustine faptul ca descoperirea nu este o fosila si ca nu are nici o analogie sau asemanare cu vreun craniu de Hominidae cunoscut de stiinta.
Neobisnuitul craniu cantareste doar 250 de grame si are sase cavitati misterioase care, potrivit amatorilor de OZN-uri, ar putea apartine “organelor senzoriale” are creaturilor. Potrivit structurii craniului, creatura careia i-a apartinut craniul ar fi putut avea pana la sase ochi, sau o alta serie de “organe necunoscute”. Cea mai misterioasa dintre caracteristicile craniului din Muntii Rodopi o reprezinta lipsa gurii.
Acesta reprezinta unul dintre cele mai controversate artefacte descoperite in ultimii ani. Craniul Sealand a ridicat numeroase intrebari la care stiinta nu a putut gasi raspunsuri. In mod ciudat, putini cercetatori si-au manifestat interesul in ceea ce priveste analizarea artefactului misterios, probabil pentru ca le este frica de ceea ce ar putea afla, ceva care ar putea schimba perspectiva din care privim originile omului si intreaga noastra istorie.
Craniul a fost examinat prima data abia in anul 2010, la Colegiul de Medicina Veterinara din Danemarca. Cercetatorii au concluzionat ca nu au putut rezolva misterul si nici nu au putut oferi vreun indiciu sau detaliu care sa explice carei specii i-a apartinut craniul.
“Desi se aseamana unui mamifer, anumite caracteristici fac imposibila incadrarea sa in taxonomia linneana (un concept de clasificare a organismelor vii)”, au spus oamenii de stiinta. Intrucat cercetatorii nu au putut furniza detalii suplimentare, iar intrebarile referitoare la Sealand Skull erau din ce in ce mai multe, craniul a fost trimis la Institutul Niels Bohr din Copenhaga.
Datarea cu radiocarbon (o metoda de determinare a varstei aproximative a unui obiect organic vechi) a aratat ca aceasta fiinta misterioasa a trait intre 1200 si 1280 i.Hr.
Ramasitele bizonului care are o gaura de glont in craniu sunt expuse la Muzeul de Paleontologie din Moscova; se poate vedea o gaura perfect rotunda, despre care se presupune ca ar fi fost cauzata de impactul unui proiectil lansat la viteza mare.
Cercetatorii sunt de parere, chiar daca nu au gasit ramasitele proiectilului, ca gaura din craniu a fost cauzata de un glont calibru similar celor pe care le folosim astazi. Si mai ciudat este faptul ca acest animal este originar din regiunea Yacutia, din Siberia de Est, si a trait in aceasta regiune in urma cu peste 30.000 de ani!
Asadar, ce am ratat din istorie? Este posibil ca o civilizatie extrem de avansata sa fi existat cu mii de ani in urma, inaintea istoriei noastre “moderne”?
Craniile extraterestre descoperite in Rusia
Conform rapoartelor prezentate de ziarele rusesti, craniile misterioase au fost gasite intr-o pestera de pe muntele Bolshoi Tjach, acum aproape doi ani, de catre un grup de exploratori condus de etnograful Vladimir Melikov.
Potrivit lui Melikov, creatura careia ii apartie unul dintre cranii nu semana cu nimic cunoscut de om si era bipeda. Melikov afirma ca printre cele mai misterioase caracteristici ale craniilor se numara absenta boltei craniane si a falcilor. Orbitele ochilor sunt neobisnuit de mari, creaturile avand trasaturi faciale asemanatoare cu cele ale oamenilor.
“Chiar si in comparație cu craniul unui urs, nu poti sa nu te gandesti ca tii in maini ramasitele unei creaturi extraterestre”, a spus Melikov. Paleontologii din Moscova nu au fost prea incantati cand au primit fotografii cu acele cranii misterioase; acestia doar au recunoscut ca acele cranii nu seamana cu nimic cunoscut de ei, sugerand, totodata, ca acestea s-ar fi putut scufundat si ar fi fost expuse actiunilor de eroziune pentru perioade lungi de timp, lucru care ar fi putut modifica forma craniilor.
Totusi, presupunand ca aceasta explicatie este verosimila, cum putem explica “deformarile” aproape identice la ambele cranii, care par sa urmeze modele similare?
